Pentru 2010 noile prognoze indică scăderea PIB cu 1,5-1,8%, iar pentru 2011 cu 0,5%.
Pentru 2010 noile prognoze indică scăderea PIB cu 1,5-1,8%, iar pentru 2011 cu 0,5%.
România intră de luni într-o nouă rundă de negocieri cu FMI și Comisia Europeană având pe masă spectrul celui de-al treilea an consecutiv de recesiune în 2011, când scăderea PIB ar putea fi de 0,5%, afirmă surse oficiale.
După ce economia a căzut cu 7% în 2009, pentru 2010 ar urma să fie luată în calcul o prognoză revizuită de contracție cuprinsă între 1,5% și 1,8% din PIB.
Noua estimare apare deja drept optimistă având în vedere că mulți analiști din bănci avansează scăderi de 3%. Astă-primăvară, FMI anticipa că economia românească avea să "decoleze" în 2011, cu o creștere de 5,1%, însă chiar și socotelile instituției de la Washington continuă să fie date peste cap de realitate.
În scrisoarea de intenție pe care autoritățile române au trimis-o conducerii FMI pe 16 iunie, încă era prevăzut un scenariu de creștere economică zero sau ușor negativă. După majorarea TVA la 24%, Ministerul Finanțelor a început să ia în calcul o scădere de cel puțin 1,5%.
Cătălin Păuna, economistul-șef al Băncii Mondiale în România, consideră totuși pozitiv faptul că declinul economic frânează vizibil față de anul trecut.
"Contracția economică în 2010 va fi mult mai redusă decât în 2009. România își revine încet-încet. Iese din criza economică. Ajustarea PIB va fi pe o ușoară pantă descendentă." El consideră că exporturile nete ar putea să aibă o contribuție pozitivă în acest an, semnale favorabile fiind așteptate și de la formarea brută de capital fix. În acest context, o discuție importantă în cadrul discuțiilor cu FMI se va concentra pe rectificarea bugetului pentru ultima parte a anului, în condițiile în care declinul economic a continuat să afecteze încasările bugetare, care sunt cu circa 1% din PIB sub nivelul programat.
Ministrul finanțelor Sebastian Vlădescu afirmă că ținta de deficit bugetar de 18,2 mld. lei pentru sfârșitul semestrului I a fost respectată. "Vom vedea dacă e să renegociem ținta indicativă anuală de 6,8% din PIB." El spune că a remarcat în iunie o revigorare a veniturilor, în principal din TVA, fără a putea diferenția cât este efectul creșterii vânzărilor și cât al întăririi colectării.
Pentru menținerea sub control a deficitului bugetar în această lună nu s-au făcut cheltuieli de investiții de la bugetul de stat, iar pentru restul anului cheltuielile vor fi aprobate în baza unui set de priorități: nu se încep proiecte noi și se finalizează doar cele aflate în faze avansate.
Misiunea FMI va evalua efectele majorării intempestive a TVA la 24% și va începe discuțiile cu Ministerul Finanțelor asupra unor posibile recalibrări fiscale în 2011.
O altă problemă delicată va fi finanțarea deficitului bugetar până la sfârșitul anului, în condițiile în care Finanțele continuă să respingă ofertele băncilor care cer dobânzi mai mari de 7% pe an, iar condițiile de piață tind să se înrăutățească după cum avertizează și banca centrală. Potrivit angajamentului luat față de FMI, Trezoreria statului trebuie să ajungă la un buffer de lichidități care să acopere finanțarea deficitului și a rambursărilor de datorii pe patru luni în avans.
"În ceea ce privește finanțarea deficitului bugetar, costurile sunt importante. Chiar dacă tendința este descendentă, deficitele bugetare rămân mari, iar datoria publică crește rapid. Autoritățile trebuie să se gândească la surse ieftine, iar finanțarea multilaterală de la instituțiile financiare internaționale este o soluție pe termen scurt", spune Păuna.
BERD a anunțat ieri o prognoză de scădere a economiei românești cu 3% anul acesta, iar pentru 2011 vede creștere zero. Trimestrul al treilea din acest an ar urma să fie cel mai prost, cu o cădere de 4,3% față de același trimestru din 2009.
Totuși, analiștii BERD estimează că trimestrul al doilea a înregistrat o creștere pozitivă de 0,8% față de trimestrul I, însă tentativa de ieșire din recesiune nu are să fie întărită în trimestrul al treilea, când se așteaptă la o scădere de 0,2% față de T2.
Potrivit estimărilor analiștilor, România va fi printre puținele țări europene care vor rămâne în recesiune în acest an, urmând să înregistreze chiar o contracție mai mare decât Bulgaria sau Croația. În schimb, Cehia, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia, Turcia și Ucraina vor înregistra creșteri economice de până la 4-5%.
Deși la începutul anului analiștii economici erau mult mai optimiști și aveau chiar previziuni pozitive, acum tot mai mulți dau ca sigură scăderea PIB cu 3% în 2010. Lipsa de flexibilitate a structurii economiei și lipsa de coerență a politicilor guvernamentale par să fie principalii factori care determină volatilitatea foarte mare a prognozelor.
În 2009, în timp ce criza răvășea mediul de afaceri, cu mii de insolvențe și zeci de mii de angajați concediați, toți oamenii de afaceri își puneau speranțele în 2010, așteptându-se la un an mai bun, însă odată cu noile previziuni aceștia au fost puși în situația de a-și reface planurile.
Până la finalul anului prognozele ar putea deveni mai pesimiste, având în vedere înrăutățirea pe zi ce trece a activității economice și perspectiva impozitării tuturor veniturilor.
A doua jumătate a anului se conturează a fi mult mai dificilă, în condițiile în care se vor vedea efectele reducerii salariilor bugetarilor cu 25% și ale majorării TVA la 24%.
În primul trimestru economia României a scăzut mai puțin decât estimările, însă țările vecine au revenit în teritoriul pozitiv. În timp ce în România, PIB-ul a scăzut în primele trei luni din acest an cu 2,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care, cu excepția industriei, toate celelalte sectoare au rămas în teritoriul negativ, în Cehia, de exemplu, economia a avansat cu 1,2% față de primele trei luni din 2009, în timp ce în Ungaria creșterea PIB s-a situat la 0,1%.
Consumul intern era văzut chiar și înainte de anunțarea măsurilor de austeritate ca fiind principala piedică pentru revenirea economiei. În schimb, cele mai multe așteptări au fost îndreptate către exporturi, care au intrat în teritoriul pozitiv la sfârșitul anului trecut și au înregistrat o creștere de două cifre în primul trimestru, contribuind astfel la ameliorarea declinului economic.
Măsurile de austeritate anunțate de Guvern vor presa asupra economiei, pentru că oamenii vor avea mai puțini bani la dispoziție și astfel vor cheltui și mai puțin decât până acum. În primul trimestru, consumul privat s-a restrâns cu 4% față de intervalul similar din 2009, în condițiile în care acesta are cea mai mare contribuție la formarea PIB. Sentimentul scăzut de încredere în rândul companiilor va întârzia și reluarea investițiilor private. Unii analiști estimează revenirea consumului pe o ușoară creștere anul viitor, după doi ani de declin, însă veniturile disponibile vor scădea în termeni reali din cauza creșterii anticipate a inflației.
În primul trimestru din acest an industria a crescut cu 4,2%, în timp ce sectorul construcțiilor a continuat să scadă cu 17,9%. Serviciile au rămas în teritoriul negativ, chiar dacă ritmul de scădere s-a redus la -2%.
Investițiile și consumul frânează creșterea adusă de exporturi
Investițiile realizate în economia națională au scăzut în primul trimestru cu 29,1% față de aceeași perioadă de anul trecut. Ramurile în care s-au realizat cele mai multe investiții au fost industria, comerțul și serviciile.
Comerțul cu amănuntul a scăzut în mai, comparativ cu aceași perioadă din 2009, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 1,9 % și respectiv cu 3,4%.
Exporturile au continuat să crească în luna mai, stimulate de cererea externă, însă ritmul s-a mai temperat, la 29,5%, comparativ cu ascensiunea din aprilie. După cinci luni exporturile au totalizat aproape 14 mld. euro.
Sursa: Af.ro
Inscrie-te in: Catalogul Firmelor din Romania
Actualitate Financiara
Sursa ta zilnica:Info Oradea si Judetul Bihor
|